Activitatea de investiții din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE în condițiile în care numai 68% dintre firme au investit în ultimul exercițiu financiar, comparativ cu 87% la nivelul UE, potrivit Sondajului anual privind investițiile Băncii Europene de Investiții (BEI).

Sondajul, prezentat marți la Banca Națională a României de Debora Revoltella, directorul Departamentului Afaceri economice al BEI, furnizează date unice privind activitatea de investiții a firmelor românești, planurile acestora, precum și opinii cu privire la elementele care frânează investițiile, notează Agerpres.

Sondajul anual privind investițiile BEI (EIBIS) arată că deficitul de investiții perceput - exprimând ponderea firmelor care nu au investit suficient în ultimii ani - se situează peste nivelul UE (20% față de 16%). Acest fapt confirmă rata scăzută a investițiilor la nivel macroeconomic și o calitate semnificativ mai slabă a activelor. Ponderea medie a mașinilor, utilajelor și echipamentelor bazate pe tehnologie de vârf este una dintre cele mai scăzute din UE, o pondere scăzută având și parcul imobiliar eficient din punct de vedere energetic.

"Sondajul, care se desfășoară la nivelul Europei, incluzând și România, oferă băncii UE un instrument politic puternic pentru înțelegerea planurilor de investiții și a nevoilor societăților de stat și private, precum și pentru definirea modului în care BEI poate aduce în mod real valoare economiei și oamenilor. Împreună cu numeroșii reprezentanți locali, BEI este pregătită să răspundă nevoilor existente prin finanțarea investițiilor derulate de corporații și entități de stat din România", a spus Andrew McDowell, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că Banca Europeană de Investiții a reprezentat un stâlp puternic pentru dezvoltarea economică strategică a României, dirijând investițiile către sectoare critice precum transporturile, infrastructura digitală și noile tehnologii, educație pentru forța de muncă specializată, sănătate sau agricultură.

"Banca Europeană de Investiții contribuie la crearea mentalității potrivite și atitudinii responsabile necesare pentru asumarea unor riscuri calculate. Aceasta susține comunicarea politicilor publice durabile și priorităților pentru dezvoltarea economică și socială a României, pentru a continua și extinde integrarea europeană și convergența economică", a afirmat Mugur Isărescu.

În urma unei perioade post-criză prelungite, cu investiții de capital public și privat situate cu 30% sub nivelul celor din 2008, creșterea investițiilor a înregistrat un ritm pozitiv în 2017, prognozele fiind de asemenea îmbunătățite, potrivit reprezentanților BEI.

Tendința de a acorda prioritate consumului în ceea ce privește cheltuiala publică și gradul de îndatorare relativ ridicat al corporațiilor în plan privat au constituit principalii factori care au împiedicat redresarea investițiilor până anul trecut. Înțelegerea motivelor care au stat la baza procesului lent și neuniform de redresare a investițiilor în ultimul deceniu este elementul cheie pentru definirea unor intervenții de politică adecvate cu scopul de a confirma și a beneficia de o tendință pozitivă.Investițiile firmelor rămân axate pe înlocuire și orientate către active corporale.

Investițiile în active necorporale se situează mult sub nivelul UE, respectiv 25% față de 36%. O analiză mai atentă a activității de inovare a firmelor din România arată că majoritatea firmelor inovatoare se bazează mai degrabă pe adoptarea de soluții decât pe dezvoltarea acestora.

„În ansamblu, această situație evidențiază nevoia de a se întreprinde mai mult în acest domeniu și de a sprijini o tranziție către o creștere axată în mai mare măsură pe inovare în România”, consideră Debora Revoltella.

Conform sondajului, circa 12% dintre firme se confruntă cu constrângeri privind finanțarea, iar dependența de sursele de finanțare internă rămâne ridicată. Accesul la finanțare constituie o problemă mai mare în România decât în alte țări UE, iar firmele inovatoare, din domeniul tehnologiilor avansate, se confruntă cu dificultăți și mai mari în obținerea de finanțare externă. Incertitudinea în ceea ce privește viitorul, precum și reglementările privind întreprinderile și piața muncii constituie principalele bariere pentru întreprinderile din România. În plus, lipsa infrastructurii de transport adecvate reprezintă un obstacol mai mare pentru firmele românești comparativ cu întreprinderile similare din UE. Găsirea de forță de muncă având calificări adecvate este o problemă cu care se confruntă în special întreprinderile inovatoare.